mulțumesc pentru poză Madi :)
În acest articol aș vrea să atrag atenția asupra unor idei eronate care se vehiculează în ceea ce privește uleiurile esențiale.
1. În primul rând, pe multe bloguri și site-uri de opinii se promovează testul hârtiei: dacă uleiul esențial lasă pată uleioasă pe hârtie atunci nu este veritabil. Nimic mai fals. Uleiurile esențiale sunt produse foarte complexe din punct de vedere chimic. Ele conțin de obicei esteri, fenoli, acizi, dar în cantități mai mici și ceruri, gume, rășini. Unii compuși vor lăsa urme pe foița de hârtie, alții nu.
2. Unele firme justifică prețurile foarte mari prin faptul că ceea ce vând ele sunt cele mai pure, cele mai cele uleiuri esențiale pe care le puteți obține vreodată. Alții merg și mai departe, afirmând că produsele lor sunt panacee universale care te vindecă de orice. Recomand mare precauție atunci când întâlniți astfel de afirmații. Nimic de pe lumea asta nu vindecă orice, oricât de natural. În al doilea rând, cel mai mare preț nu garantează cea mai bună calitate. Vă dau un hint: există companii care au ca sistem de distribuție mult cunoscutul multi-level marketing (MLM). Aceste firme justifică preturile uriașe prin, cum altfel, calitatea extraordinară a produsului, bio, organic și câte și mai câte. Dacă ne uităm mai de-aproape, produsul nu are de fapt un certificat organic, pentru lipsa căruia se găsesc diferite scuze (unele produse provin din țări care nu reglementează clar culturile bio). Da, dar există firme care oferă astfel de garanții, cu specificarea sursei de proveniență a plantei și a metodei de obținere a produsului, și care vând la jumătate din prețurile companiilor MLM. Atunci de unde diferența? Bineînțeles, este un scam, o înșelătorie.
3. Alte multe opinii spun că metoda de obținere e musai să fie prin distilare cu aburi, altfel nu e bun. Exista multe alte procedee de obținere a uleiurilor esențiale, în funcție de ce se pretează mai bine plantei (cum este ea dispusă să ne ofere această minune a sa). De exemplu, esența de vanilie se extrage cu CO2 supercritic, pe când uleiurile esențiale de citrice se obțin prin presare la rece (ele sunt și cele mai ieftine de altfel, deoarece coaja citricelor este foarte generoasă în ulei esențial).
4. Mai sunt părerile conform cărora oricum, toate uleiurile au pe sticluță acele precauții de a nu se folosi nediluate pe piele și atenționări privind potențialul iritant, așa că mai bine nu le mai folosim deloc. Ei bine, uleiurile esențiale sunt compuși foarte concentrați de elemente chimice în infinite combinații, pe care planta le sintetizează din natură și le dă înapoi naturii (și oamenilor). Numai că planta ne dă câte puțin, atunci când mirosim un trandafir, o cantitate infimă ajunge în sistemul nostru prin inspirarea uleiului volatil, și totuși cu efect benefic instantaneu, elevator, relaxant, energizant. Însă atunci când ne cumpărăm o sticluță de 10 ml de ulei esențial trebuie să fim conștienți de câtă plantă s-a folosit pentru acea cantitate (ca să înțelegem cam cât de concentrat e produsul). Evident că nu îl putem folosi ca atare, și că nu poți face baie în ulei esențial așteptându-te să nu pățești nimic. Trebuie să parcurgem procesul invers, să rediluăm distilatul într-o cantitate corespunzătoare de ulei purtător de exemplu, astfel încât să îl folosim în siguranță. Orice element de pe lumea asta poate fi și leac și otravă, pornind de la banala apă, în funcție de cantitatea consumată și intervalul de timp.
5. Există uleiuri esențiale care au potențial iritant mai mare decât altele. Ține, evident, tot de compoziția chimică. Empiric, am observat că mai iritante sunt scorțișoara, cuișoarele, cimbrul. Cu siguranță sunt și altele. Există uleiuri esențiale care nu conțin potențiali iritanți: patchouli, nard, santal sunt câteva din acestea. Efecte benefice au, însă, toate, dacă știm cum să le folosim.
6. Există persoane care au o piele mai sensibilă, mai reactivă. Acestora le sunt indicate produsele fără uleiuri esențiale.
7. În afară de distilare cu aburi, presare la rece și dioxid de carbon supercritic, mai există și extragerea cu solvenți chimici a uleiurilor esențiale, dar și replicarea pe cale sintetică, în laborator. Inutil să spun că din aceste două metode rezultă cele mai ieftine produse. Despre calitate, eu una prefer metoda extracției cu solvenți food-grade. Mai ales în cazul plantelor mai puțin generoase în ulei volatil, din care sunt necesare cantități enorme de plantă pentru a obține 1 litru de ulei esențial. Să nu ne amăgim. Dacă nu ar exista aceste metode de extragere mai eficientă, numai milionarii în dolari și-ar permite anumite tipuri de ulei esențial, mai ales bio.
În final, vă sugerez 3 indicii după care să vă ghidați în alegerea uleiurilor esențiale:
1. Ambalajul să specifice clar ”ulei esențial pur 100%”
2. Fișa produsului să specifice sursa de proveniență a plantei (țara)
3. Producătorul să ofere informații clare despre metoda de obținere a produsului (prin distilare cu aburi, presare la rece etc).
Dacă producătorul poate livra și un certificat BIO sau organic, atunci cu siguranță suntem în prezența unui produs de veritabil. Și totuși, chiar și acest produs, trebuie folosit cu respectarea precauțiilor indicate de producător :)
Acestea fiind spuse, vă doresc mii de clipe frumoase alături de cei dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Iar de la anul am multe surprize frumoase pentru voi.
