TOP-ul cosmeticelor periculoase. Sau nu?

Voi readuce in discutie un post din 2012 pentru ca l-am completat cu elemente de actualitate si de interes destul de mare.

In postul respectiv, am pornit de la un articol care nu mai exista, un TOP al primelor 10 ingrediente cosmetice care ar fi cele mai periculoase. Intre timp, consultand multe alte surse de informare pe tema ingredientelor cosmetice, mai ales unele cu baze stiintifice solide, nu ma mai sperie atat de usor astfel de top-uri care invadeaza din cand in cand internetul, dar vin si completez ce scriam atunci cu date actualizate dupa cea mai buna pricepere a mea la acest moment.

Deci de la asta am pornit:
[Am găsit un articol care chiar m-a pus pe gânduri, referitor la ce conţin cosmeticele pe care le folosim. Din câte înţeleg, cele 10 ingrediente de top nu îngrijorează neapărat numai prin efectele pe care le-ar produce o expunere accidentală, ci şi prin faptul că sunt aproape omniprezente, cu riscuri de bioacumulare şi efecte care se instalează subtil, fără prea multe semnale de alarmă. Şi nu e vorba că sunt găsite doar în componenţa cosmeticelor "de serie". O sumedenie de produse aşa numite "naturale", "de manufactură", "de plafar" includ...]
unul sau mai multe din mai jos enumeratele: 

1.  Parfumul
În spatele ingredientului "parfum" se pot ascunde peste 200 de compuşi. Mulţi dintre ei vin la pachet cu efecte secundare dintre cele mai diverse, cum ar fi dureri de cap, ameţeală, alergii, mâncărime, tuse, iritaţii ale pielii sau pigmentări.
 In varianta originala a articolului, se afla pe locul 3, dar in prezent, in ierarhia mea a trecut pe locul 1 - il consider ca avand cel mai mare potential alergen si iritant din industria cosmetica, si datorita faptului ca este poate cel mai abuzat ingredient (atat de producatori, cat si de consumatori. 

Totul trebuie sa ne miroasa frumos, nu conteaza ce destinatie are produsul respectiv. Si nu numai parfumul sintetic, adica molecule aromatice izolate si combinate din nou intr-un laborator, de catre chimisti sadici cu scopul precis de exterminare a omenirii (sunt sarcastica desigur:-), ci tot ceea ce inseamna substanta aromatica, fie ca provine din uleiuri esentiale pure, fie ca e produs sintetic, trebuie folosit cu cea mai mare precautie. De fapt, nu ii vad sensul decat in formularea deodorantelor si parfumurilor. In rest, acest ingredient poate sa lipseasca din orice produs cosmetic fara sa ma deranjeze.

2. Sodium Lauryl Sulfate (SLS)/Sodium Laureth Sulfate (SLES)
Detergenti (surfactanti) utilizati extensiv în şampoane, geluri de duş, săpunuri şi chiar pastă de dinţi.
Acum 4 ani ii puneam pe locul 1, acum ii plasez pe 2, dar iarasi, alegerea este strict personala.

Articolul pe care il citam, si care acum, repet, nu mai exista, spunea asa: "Deşi multe din pericolele prezentate de aceşti doi compuşi sunt minimalizate de producătorii şi distribuitorii lor, există cel puţin un studiu în care aftele şi ulceraţiile bucale au apărut cu o frecvenţă mai ridicată la persoanele care s-au spălat pe dinţi cu pastă ce conţinea SLS/SLES, decât la persoanele care au folosit o pastă ce conţinea alt detergent, gen cocoamidopropyl betaine, sau una fără detergent. Un alt studiu leagă aceşti compuşi de favorizarea absorbţiei unei substanţe numită benzidină şi îi pune astfel în legătură cu creşterea riscului de cancer al vezicii urinare."

Ce e sigur, e ca pentru mine, SULFATII din produsele de igiena (sampoane, cleansere, geluri de dus) sunt un mare NU. Nu ii tolerez, ma mananca scalpul, pielea, fac matreata si chiar o eruptie de bubite - cred ca se numeste dermatita, idea de baza e ca nu imi priesc si ii evit. Asta nu inseamna ca alte persoane nu ii tolereaza foarte bine. Doar ca eu sunt nevoita sa aleg produsele de igiena care contin tenside mai bine acceptate de pielea mea.

3. Triclosan 
Clasificat ca pesticid periculos atât pentru oameni cât şi pentru animale de EPA (US Environmental Protection Agency). Folosit ca agent antibacterian în cosmetice, în contact cu clorul din apa de la robinet poate forma cloroform. Triclosan-ul este in continuare sus pe lista celor mai nepopulare ingrediente si pe langa problemele de toxicitate pentru organismul uman, prezinta si suspiciuni de persistenta, bioacumulare si toxicitate pentru mediu.

4. Ftalaţii
Esteri ai acidului ftalic, e sigur ca sunt foarte raspinditi. Sunt folosiţi în majoritatea plasticurilor moi, transparente si cu rezistenta crescuta, în compuşii uleioşi ai parfumurilor, ca aditivi în fixative de păr, lubrifianţi, lacuri de unghii şi lacuri de lemn deopotrivă. Există unele studii care îi pun în legătură cu probleme ale aparatului reproducător pe linie masculină la copii ai căror mame au fost expuse excesiv la aceste chimicale. Suspiciunea e că efectele se arată în timp foarte îndelungat ceea ce face greu de stabilit o legătură directă asupra subiecţilor umani.

Problema e ca de obicei, in detalii - nu toti ftalatii sunt asociati cu acelasi grad de risc, de fapt unii nu prea sunt deloc, asa cum e polyethylene terephthalate, pe cand altii cum ar fi dibutyl phthalate au fost deja interzisi definitiv in produsele cosmetice in UE.

5. Imidazolidinyl Urea şi DMDM Hydantoin
Două substanţe care eliberează formaldehidă - utilizate practic pentru a înlocui formaldehida, aceasta fiind pe lista conservanţilor interzişi atât în Europa cât şi în Canada. 

6. DEA (dietanolamina), MEA (monoetanolamina), TEA (trietanolamina)
Cel mai toxic din cele 3 e DEA, folosit ca umectant şi potenţator de spumă în produsele de curăţare pentru corp şi păr. Este clasificat de UE ca iritant al cailor respiratorii, nerecomandat a fi folosit in jurul mucoaselor (ochi, nas, gura). Poate interactiona cu compusi din recipientele de plastic, dând naştere unui carcinogen periculos "nitrosodiethanolamine" (NDEA). 

7. Pigmenţii de culoare
Mi-am schimbat mult in ultimii ani parerea despre pigmentii minerali, oxizii de fier pe care ii gasim sub denumirile CL - urmate de un anumit numar. Problema cu ei este ca, iarasi, ii folosim cu prea mare lejeritate, doar pentru estetica, chiar si atunci cand functia produsului nu o impune.

Sincer, nu stiu daca exista cosmetice care folosesc pigmenti de dimensiuni nano, probabil ca da. Daca e posibil sa va asigurati ca in produsele voastre pigmentii folositi sunt non-nano, e bine. De exemplu, eu imi procur pigmentii de la Elemental (dupa cum bine stiti), care sunt non-nano.

In ce tipuri de produse se folosesc: tot ce inseamna machiaj, fond de ten, pudra, fard, ruj de buze, gloss de buze, creme BB si CC, creme cu protectie solara de provenienta minerala (pentru a acoperi urmele albe lasate de oxidul de zinc si dioxidul de titan). 

In ce produse nu le vad rostul: produse pentru copii (cu exceptia celor pentru protectie solara), produse de ingrijire cosmetica leave-in: creme, lotiuni, tonice, demachiante, serumuri, parfumuri.

Produse in care le accept pentru ca se clatesc: geluri de dus, sapunuri ( dar nu in sampon sau balsam de par).

8. Propylene Glycol (PG)
Folosit ca ”skin conditioner”, este asociat cu iritatii si efecte alergice la unele persoane, dar in general, in concentratii sub 2% este un ingredient benign care poate oferi beneficii pielii. Multe surse pun in aceeasi oala propylene glycol-ul grad cosmetic si antigelul, ceea ce nu mi se pare corect. Evident, ingredientul cosmetic este in primul rand la cu totul alt grad de puritate, si mai ales, dozajul este foarte precis reglementat, astfel incat sa se retina efectul benefic fara a implica alte riscuri.

9. Isopropyl Alcohol
Solvent foarte larg folosit, intr-adevar, a fost asociat cu un oarecare grad iritativ, dar in special pentru cei care lucreaza direct cu aceasta substanta (occupational hazard), si nu pentru siguranta utilizatorului de produse cosmetice. 

10. Uleiul mineral
Ce spunea articolul original: "Se foloseşte pe scară largă în loţiuni, creme şi produse de îngrijire pentru bebeluşi. Este un ulei incolor, inodor, care nu râncezeşte. Produs secundar din prelucrarea petrolului, acţionează ca şi cum ai împacheta pielea în folie de plastic. Acoperă porii, nu mai lasă pielea să respire şi nici să elimine toxinele, contribuind la apariţia bolilor şi a îmbătrânirii premature a pielii. Deşi îl cumperi ca să previi uscarea pielii, acest produs interferează tocmai cu abilitatea naturală a acesteia de a-şi menţine hidratarea, cerând o cantitate mai mare de ulei mineral pentru a acoperi senzaţia de uscăciune."

Personal, mie nu imi provoaca nici o reactie adversa. Nu il caut in mod deosebit in produse, pentru ca am tenul gras in zona T si nu vreau sa il simt mai incarcat decat e deja. Dar uneori l-am folosit in formulele mele. De ex. la un balsam protector la frecare (special pentru alergatori) pentru ca aveam nevoie de un  ingredient care sa aiba moleculele suficient de mari sa creeze un film consistent de protectie la suprafata pielii si sa aiba acel efect slipery, de alunecare.

Acestea erau ingredientele de pe lista articolului de la care am pornit. Probabil ca sunt ingrediente periculoase pe care le putem intalni in cosmetice la care nici macar nu ne gandim. Altele sunt pe nedrept infierate, cum sunt parabenii. Ce sa-i faci, viata nu e intotdeauna dreapta si nici simpla. Cat traim invatam.

De cand am descoperit pasiunea pentru cosmeticele home-made citesc cu mare interes o multime de articole, pareri, bloguri, site-uri, etichete, studii... Intalnesc mereu pareri preconcepute, formate dupa ureche, si uneori chiar sfaturi periculoase, venite de la persoane care aparent stiu despre ce vorbesc.

Sper ca incet-incet sa devenim cu totii mai informati si mai obiectivi in ceea ce priveste cosmeticele in general, pentru ca ne poate salva de o groaza de frustrari, temeri, alegeri gresite si bani irositi.

Despre uleiurile esențiale

mulțumesc pentru poză Madi :)

În acest articol aș vrea să atrag atenția asupra unor idei eronate care se vehiculează în ceea ce privește uleiurile esențiale.
1. În primul rând, pe multe bloguri și site-uri de opinii se promovează testul hârtiei: dacă uleiul esențial lasă pată uleioasă pe hârtie atunci nu este veritabil. Nimic mai fals. Uleiurile esențiale sunt produse foarte complexe din punct de vedere chimic. Ele conțin de obicei esteri, fenoli, acizi, dar în cantități mai mici și ceruri, gume, rășini. Unii compuși vor lăsa urme pe foița de hârtie, alții nu.
2. Unele firme justifică prețurile foarte mari prin faptul că ceea ce vând ele sunt cele mai pure, cele mai cele uleiuri esențiale pe care le puteți obține vreodată. Alții merg și mai departe, afirmând că produsele lor sunt panacee universale care te vindecă de orice. Recomand mare precauție atunci când întâlniți astfel de afirmații. Nimic de pe lumea asta nu vindecă orice, oricât de natural. În al doilea rând, cel mai mare preț nu garantează cea mai bună calitate. Vă dau un hint: există companii care au ca sistem de distribuție mult cunoscutul multi-level marketing (MLM). Aceste firme justifică preturile uriașe prin, cum altfel, calitatea extraordinară a produsului, bio, organic și câte și mai câte. Dacă ne uităm mai de-aproape, produsul nu are de fapt un certificat organic, pentru lipsa căruia se găsesc diferite scuze (unele produse provin din țări care nu reglementează clar culturile bio). Da, dar există firme care oferă astfel de garanții, cu specificarea sursei de proveniență a plantei și a metodei de obținere a produsului, și care vând la jumătate din prețurile companiilor MLM. Atunci de unde diferența? Bineînțeles, este un scam, o înșelătorie.
3. Alte multe opinii spun că metoda de obținere e musai să fie prin distilare cu aburi, altfel nu e bun. Exista multe alte procedee de obținere a uleiurilor esențiale, în funcție de ce se pretează mai bine plantei (cum este ea dispusă să ne ofere această minune a sa). De exemplu, esența de vanilie se extrage cu CO2 supercritic, pe când uleiurile esențiale de citrice se obțin prin presare la rece (ele sunt și cele mai ieftine de altfel, deoarece coaja citricelor este foarte generoasă în ulei esențial).
4. Mai sunt părerile conform cărora oricum, toate uleiurile au pe sticluță acele precauții de a nu se folosi nediluate pe piele și atenționări privind potențialul iritant, așa că mai bine nu le mai folosim deloc. Ei bine, uleiurile esențiale sunt compuși foarte concentrați de elemente chimice în infinite combinații, pe care planta le sintetizează din natură și le dă înapoi naturii (și oamenilor). Numai că planta ne dă câte puțin, atunci când mirosim un trandafir, o cantitate infimă ajunge în sistemul nostru prin inspirarea uleiului volatil, și totuși cu efect benefic instantaneu, elevator, relaxant, energizant. Însă atunci când ne cumpărăm o sticluță de 10 ml de ulei esențial trebuie să fim conștienți de câtă plantă s-a folosit pentru acea cantitate (ca să înțelegem cam cât de concentrat e produsul). Evident că nu îl putem folosi ca atare, și că nu poți face baie în ulei esențial așteptându-te să nu pățești nimic. Trebuie să parcurgem procesul invers, să rediluăm distilatul într-o cantitate corespunzătoare de ulei purtător de exemplu, astfel încât să îl folosim în siguranță. Orice element de pe lumea asta poate fi și leac și otravă, pornind de la banala apă, în funcție de cantitatea consumată și intervalul de timp.
5. Există uleiuri esențiale care au potențial iritant mai mare decât altele. Ține, evident, tot de compoziția chimică. Empiric, am observat că mai iritante sunt scorțișoara, cuișoarele, cimbrul. Cu siguranță sunt și altele. Există uleiuri esențiale care nu conțin potențiali iritanți: patchouli, nard, santal sunt câteva din acestea. Efecte benefice au, însă, toate, dacă știm cum să le folosim.
6. Există persoane care au o piele mai sensibilă, mai reactivă. Acestora le sunt indicate produsele fără uleiuri esențiale.
7. În afară de distilare cu aburi, presare la rece și dioxid de carbon supercritic, mai există și extragerea cu solvenți chimici a uleiurilor esențiale, dar și replicarea pe cale sintetică, în laborator. Inutil să spun că din aceste două metode rezultă cele mai ieftine produse. Despre calitate, eu una prefer metoda extracției cu solvenți food-grade. Mai ales în cazul plantelor mai puțin generoase în ulei volatil, din care sunt necesare cantități enorme de plantă pentru a obține 1 litru de ulei esențial. Să nu ne amăgim. Dacă nu ar exista aceste metode de extragere mai eficientă, numai milionarii în dolari și-ar permite anumite tipuri de ulei esențial, mai ales bio.

În final, vă sugerez 3 indicii după care să vă ghidați în alegerea uleiurilor esențiale:
1. Ambalajul să specifice clar ”ulei esențial pur 100%”
2. Fișa produsului să specifice sursa de proveniență a plantei (țara)
3. Producătorul să ofere informații clare despre metoda de obținere a produsului (prin distilare cu aburi, presare la rece etc).
Dacă producătorul poate livra și un certificat BIO sau organic, atunci cu siguranță suntem în prezența unui produs de veritabil. Și totuși, chiar și acest produs, trebuie folosit cu respectarea precauțiilor indicate de producător :)

Acestea fiind spuse, vă doresc mii de clipe frumoase alături de cei dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Iar de la anul am multe surprize frumoase pentru voi.

parfumuri/perfumes

Last evening was interesting. With many thanks to Elemental, always an inspiration! I'm just beginning to understand the complexity of a successful blend :)

SP-ICE unisex perfume

Parfum unisex în bază alcoolică (alcool rafinat din ceareale de 96 grade), cu note picante și citrice, în care predomină bergamota și mandarina verde. Parfumul rezistă pe piele 4 până la 6 ore.

gel deodorant "tahiti breeze"

The purse-sized gel deodorant is a handier option for summer refresment, especially when travelling. So I chose 2 container types, one is more like a 10 ml tester, and the other is 30 ml (~1 oz). Contains all natural stuff, like flower water, guar gum, potassium alum, sodium bicarbonate, the indispensable preservative and a seductive, floral mix of essential oils, reminding me of the delicate gardenia flowers of Tahiti - "tiare".
[Deodorantul gel de poșetă este o soluție la îndemână pentru împrospătarea rapidă pe timp de vară, mai ales când călătorim. Am ales 2 tipuri de recipient, unul de 10 ml și celălalt de 30 ml. Deodorantul conține o mulțime de chestii naturale - apă florală, gumă de guar, piatră de alaun, bicarbonat de sodiu, un mix de uleiuri esențiale ce amintesc de mirosul delicat al florilor de tiare (specie de gardenie ce crește în Tahiti) - și bineînțeles, indispensabilul conservant pentru produse cosmetice pe bază de apă.
Astăzi l-am ”purtat” toată ziua și până acum s-a comportat foarte bine, chiar și parfumul încă rezistă. Vă țin la curent cu testele ulterioare ;) ]

potassium alum in home made deodorant

I recently received more questions about this ingredient and its safety, due to the fact that it contains aluminium. According to Wikipedia, Potassium Alum, also known as potash alum, tawas, potassium aluminium sulfate or alum-(K) is a chemical compound - a naturally occurring sulfate mineral which is usually formed as encrustations on rocks in areas of weathering and oxidation of sulfide minerals and potassium bearing minerals. Its chemical formula is KAl(SO4)2. This compound is commonly used in water purification, leather tanning, and baking powder. It also has cosmetic uses as deodorant, as an aftershave treatment and as a styptic for minor bleeding from shaving.

More recently, we've been made aware of the danger of cosmetics containing aluminium. And any combination containing this substance will definitely ring an alarming bell. 

However, the two compounds could not be more different in terms of origin, chemical stability, particle size and effects.

The potassium alum molecules have negatively charged ions, and cannot be absorbed by the skin. Potassium alum is 100% inoffensive, the oxides and hydroxides released at skin contact are chemically stable. They don't react with the skin, are not able to release the aluminium, are not soluble and molecule size is big enough so not to penetrate the skin.

Not to be mistaken with ammonium alum, synthetically manufactured from aluminium salt.

Săpun și parfum old spice/ Old spice soap and perfume

Do you remember the famous English soap Brown Windsor? Last year I searched a lot for a faithful recipe of this old soap, I looked everywhere I could think of for some ingredients that were hard to find (the caraway essential oil I managed to find in the end in my uncle's pantry - life is interesting like that:).

I must say that all my efforts were fully rewarded. The soap is absolutely interesting. Delicious, spicy, masculine, a bit obsessive. I called it "old spice". I know this is the name of a probably totally different scent, but it sooo describes the Brown Windsor.

More recently, somebody asked me if I can make a perfume with the same scent. I'm still experimenting with it, because spices are a bit difficult in perfumes, if not used properly. But I already handed him a sample that he was delighted with. I'm sure I'm close to the formula that will suit the most sensitive skin.

[Va mai amintiti poate de celebrul sapun englezesc Brown Windsor? Anul trecut am cautat o groaza o reteta cat mai fidela a acestui sapun, am umblat o alta gramada de timp dupa ingredientele necesare (uleiul esential de chimen l-am cautat si in Bucuresti, ca pana la urma sa il gasesc la unchiul meu in camara - nimic nu e intamplator, nu-i asa?) 

Ei bine, toate eforturile au meritat, pentru ca intr-adevar, e o reteta superba, care nu merita sa se piarda. Rezulta un sapun cu un parfum delicios, picant, masculin, obsesiv. Eu l-am numit "Old Spice", pentru ca mie asta imi sugereaza: camara unei case vechi, cu miros de scortisoara si cuisoare, si inca ceva care ne da incredere si putere, care ne conecteaza la sursa noastra de vitalitate, acel sentiment ca suntem acasa oriunde ne-am afla. 

Recent am primit intrebarea daca pot face si un parfum solid cu acelasi miros. Inca fac teste, pentru ca notele picante pot deveni usor iritante daca nu sunt folosite in concentratiile corecte, dar o prima mostra pe care am dat-o deja in folosinta a fost aplicata cu succes si incantare. Nu poate decat sa ma bucure, pentru ca e asa de placut parfumul, ca l-as folosi si eu :)]

Stick deodorant / Deodorant solid

I made this stick deodorant for a good friend of mine, after a recipe from Elemental. I loved the result and I can't wait to try other essential oil combinations on it. The ingredients are: cocoa butter, beeswax, candelilla wax, cetyl alcohol, potassium alum, farnesol, essential oils of lavender, rosemary and tea tree.

[Am făcut acest deodorant stick pentru o bună prietenă, după o rețetă de la Elemental. 

Mi-a plăcut foarte mult rezultatul și pentru că tot a început sezonul, o să mai incerc și alte combinații de parfum.

Conține: Unt de cacao (theobroma cacao seed butter), ceară de albine (cera alba), ceară de candelilla (euphorbia cerifera cera), co-emulsifiant acool-cetilic (cetyl alcohol), piatră de alaun cristale (potassium alum), farnesol activ deodorant (farnesol), uleiuri esențiale (lavandula angustifolia oil, melaleuca alternifolia leaf oil, rosmarinus officinalis leaf oil).]

Men's earth solid perfume / Parfum solid men's earth

Ingredients: mango butter, soy wax, sweet almond oil, essential oils of bergamot, black pepper, frankincense and patchouli. Apply onto pulse spots and rub until the cream is absorbed into the skin. The smell will last for a couple of hours. Recipe source: Elemental.

[Ingrediente: unt de mango, ceara de soia, ulei de migdale dulci, uleiuri esentiale de bergamota, piper negru, tamaie si patchouli. Se aplica in zonele cu puls si se maseaza pana cand crema este absorbita in piele. Mirosul dureaza in jur de 2-3 ore. Sursa retetei: Elemental.]

Stick deodorant homemade / Part I

The ingredients:
Oils and butters: 2 units cocoa butter, 1.5 units shea butter, 1,5 units coconut oil, 1 unit marigold oil; 1,5 parts beeswax to keep it solid;
Active ingredients: 2 units baking soda, 2 units corn starch;
Perfume: 12 drops tea tree, 30 drops lavender, 10 drops rosemary.
As a measurement unit I used a tablespoon.
The butters, oils and beeswax are mixed together in a double boiler, until they are completely melted. Then, they are removed from heat and the actives are incorporated. Let 5 minutes to coll and add essential oils. After adding each ingredient mix strongly.

Pour into the containers of choice and that's it! You've got yourself a fresh, natural, homemade deodorant!

[Mi-e lene sa mai traduc reteta in romana, dar cred ca se poate intui usor care e treaba. Daca nu, o gasiti aici - eu doar am adaptat-o dupa preferintele mele. In episoadele urmatoare va spun si cat e de buna. Momentan e in teste pe pielea subsemnatei.

Update 25 iunie: cand l-am facut abia se pornise mai tare canicula. Stick-ul l-am luat cu mine la serviciu si pana seara se facuse ca un fel de piure. Asa ca, ajunsa acasa, l-am scos din recipiente, am mai adaugat vreo 10 grame de ceara de albine, am topit totul si am turnat din nou. Acum, ca si soliditate e ok. Ca si textura, e un pic grunjos, se simte bicarbonatul de sodiu in el - ceea ce ma asteptam, deoarece bicarbonatul e solubil in apa, iar reteta nu contine apa.

Asadar, iata evaluarea finala:
Miros - nota 10 - amestecul de uleiuri esentiale e luat de pe Elemental de la o reteta de deodorant de-a lor, la care se adauga subtil parfumul untului de cacao.
Soliditate - 9, dupa adaosul de ceara ulterior.
Textura - 6 - un inconvenient pe care l-am acceptat din start.
Eficienta - 7. Bicarbonatul de sodiu previne mirosul neplacut datorita ph-ului sau usor bazic pe care nu se dezvolta foarte usor bacteriile. Amidonul ar trebui sa pastreze pielea uscata, cat de cat, dar la caldurile care au fost, nu avea nici o sansa. Pentru o siguranta mai mare ar trebui reaplicat de 2-3 ori pe zi in perioadele cu canicula.
Senzatia pe piele - 10 - nici nu se simte. Nu ma mananca, nu ma ustura, nu m-am iritat. Dar, asta nu inseamna ca e valabil pentru toata lumea. Fiecare trebuie sa isi faca propriul test.

Concluzie: e o alternativa destul de buna pentru cine isi doreste un produs natural. Eu il folosesc cu placere, pentru ca e facut cu mana mea. Seara il tin in frigider ca sa-si recapete total soliditatea si sa pot roti stick-ul eficient a doua zi. Sper ca in curand sa am timp sa analizez mai indeaproape ingredientele unui deodorant din comert - asa, pentru curiozitatea mea.]