Showing posts with label soap. Show all posts
Showing posts with label soap. Show all posts
Wednesday, June 15, 2016
green coffee soap
Sunday, June 12, 2016
Friday, May 6, 2016
Transparent Beauties
Saturday, January 30, 2016
TOP-ul cosmeticelor periculoase. Sau nu?
Voi readuce in discutie un post din 2012 pentru ca l-am completat cu elemente de actualitate si de interes destul de mare.
In postul respectiv, am pornit de la un articol care nu mai exista, un TOP al primelor 10 ingrediente cosmetice care ar fi cele mai periculoase. Intre timp, consultand multe alte surse de informare pe tema ingredientelor cosmetice, mai ales unele cu baze stiintifice solide, nu ma mai sperie atat de usor astfel de top-uri care invadeaza din cand in cand internetul, dar vin si completez ce scriam atunci cu date actualizate dupa cea mai buna pricepere a mea la acest moment.
Deci de la asta am pornit:
[Am găsit un articol care chiar m-a pus pe gânduri, referitor la ce conţin cosmeticele pe care le folosim. Din
câte înţeleg, cele 10 ingrediente de top nu îngrijorează neapărat numai
prin efectele pe care le-ar produce o expunere accidentală, ci şi prin
faptul că sunt aproape omniprezente, cu riscuri de bioacumulare şi
efecte care se instalează subtil, fără prea multe semnale de alarmă. Şi
nu e vorba că sunt găsite doar în componenţa cosmeticelor "de serie". O
sumedenie de produse aşa numite "naturale", "de manufactură", "de
plafar" includ...]
unul sau mai multe din mai jos enumeratele:
1. Parfumul
În spatele ingredientului "parfum" se pot ascunde peste 200 de compuşi. Mulţi dintre ei vin la pachet cu efecte secundare dintre cele mai diverse, cum ar fi dureri de cap, ameţeală, alergii, mâncărime, tuse, iritaţii ale pielii sau pigmentări.
In varianta originala a articolului, se afla pe locul 3, dar in prezent, in ierarhia mea a trecut pe locul 1 - il consider ca avand cel mai mare potential alergen si iritant din industria cosmetica, si datorita faptului ca este poate cel mai abuzat ingredient (atat de producatori, cat si de consumatori.
Totul trebuie sa ne miroasa frumos, nu conteaza ce destinatie are produsul respectiv. Si nu numai parfumul sintetic, adica molecule aromatice izolate si combinate din nou intr-un laborator, de catre chimisti sadici cu scopul precis de exterminare a omenirii (sunt sarcastica desigur:-), ci tot ceea ce inseamna substanta aromatica, fie ca provine din uleiuri esentiale pure, fie ca e produs sintetic, trebuie folosit cu cea mai mare precautie. De fapt, nu ii vad sensul decat in formularea deodorantelor si parfumurilor. In rest, acest ingredient poate sa lipseasca din orice produs cosmetic fara sa ma deranjeze.
2. Sodium Lauryl Sulfate (SLS)/Sodium Laureth Sulfate (SLES)
Detergenti (surfactanti) utilizati extensiv în şampoane, geluri de duş, săpunuri şi chiar pastă de dinţi.
Acum 4 ani ii puneam pe locul 1, acum ii plasez pe 2, dar iarasi, alegerea este strict personala.
Articolul pe care il citam, si care acum, repet, nu mai exista, spunea asa: "Deşi multe din pericolele prezentate de aceşti doi compuşi sunt minimalizate de producătorii şi distribuitorii lor, există cel puţin un studiu în care aftele şi ulceraţiile bucale au apărut cu o frecvenţă mai ridicată la persoanele care s-au spălat pe dinţi cu pastă ce conţinea SLS/SLES, decât la persoanele care au folosit o pastă ce conţinea alt detergent, gen cocoamidopropyl betaine, sau una fără detergent. Un alt studiu leagă aceşti compuşi de favorizarea absorbţiei unei substanţe numită benzidină şi îi pune astfel în legătură cu creşterea riscului de cancer al vezicii urinare."
Ce e sigur, e ca pentru mine, SULFATII din produsele de igiena (sampoane, cleansere, geluri de dus) sunt un mare NU. Nu ii tolerez, ma mananca scalpul, pielea, fac matreata si chiar o eruptie de bubite - cred ca se numeste dermatita, idea de baza e ca nu imi priesc si ii evit. Asta nu inseamna ca alte persoane nu ii tolereaza foarte bine. Doar ca eu sunt nevoita sa aleg produsele de igiena care contin tenside mai bine acceptate de pielea mea.
3. Triclosan
Clasificat ca pesticid periculos atât pentru oameni cât şi pentru animale de EPA (US Environmental Protection Agency). Folosit ca agent antibacterian în cosmetice, în contact cu clorul din apa de la robinet poate forma cloroform. Triclosan-ul este in continuare sus pe lista celor mai nepopulare ingrediente si pe langa problemele de toxicitate pentru organismul uman, prezinta si suspiciuni de persistenta, bioacumulare si toxicitate pentru mediu.
4. Ftalaţii
Esteri ai acidului ftalic, e sigur ca sunt foarte raspinditi. Sunt folosiţi în majoritatea plasticurilor moi, transparente si cu rezistenta crescuta, în compuşii uleioşi ai parfumurilor, ca aditivi în fixative de păr, lubrifianţi, lacuri de unghii şi lacuri de lemn deopotrivă. Există unele studii care îi pun în legătură cu probleme ale aparatului reproducător pe linie masculină la copii ai căror mame au fost expuse excesiv la aceste chimicale. Suspiciunea e că efectele se arată în timp foarte îndelungat ceea ce face greu de stabilit o legătură directă asupra subiecţilor umani.
Problema e ca de obicei, in detalii - nu toti ftalatii sunt asociati cu acelasi grad de risc, de fapt unii nu prea sunt deloc, asa cum e polyethylene terephthalate, pe cand altii cum ar fi dibutyl phthalate au fost deja interzisi definitiv in produsele cosmetice in UE.
5. Imidazolidinyl Urea şi DMDM Hydantoin
Două substanţe care eliberează formaldehidă - utilizate practic pentru a înlocui formaldehida, aceasta fiind pe lista conservanţilor interzişi atât în Europa cât şi în Canada.
6. DEA (dietanolamina), MEA (monoetanolamina), TEA (trietanolamina)
Cel mai toxic din cele 3 e DEA, folosit ca umectant şi potenţator de spumă în produsele de curăţare pentru corp şi păr. Este clasificat de UE ca iritant al cailor respiratorii, nerecomandat a fi folosit in jurul mucoaselor (ochi, nas, gura). Poate interactiona cu compusi din recipientele de plastic, dând naştere unui carcinogen periculos "nitrosodiethanolamine" (NDEA).
7. Pigmenţii de culoare
Mi-am schimbat mult in ultimii ani parerea despre pigmentii minerali, oxizii de fier pe care ii gasim sub denumirile CL - urmate de un anumit numar. Problema cu ei este ca, iarasi, ii folosim cu prea mare lejeritate, doar pentru estetica, chiar si atunci cand functia produsului nu o impune.
Sincer, nu stiu daca exista cosmetice care folosesc pigmenti de dimensiuni nano, probabil ca da. Daca e posibil sa va asigurati ca in produsele voastre pigmentii folositi sunt non-nano, e bine. De exemplu, eu imi procur pigmentii de la Elemental (dupa cum bine stiti), care sunt non-nano.
In ce tipuri de produse se folosesc: tot ce inseamna machiaj, fond de ten, pudra, fard, ruj de buze, gloss de buze, creme BB si CC, creme cu protectie solara de provenienta minerala (pentru a acoperi urmele albe lasate de oxidul de zinc si dioxidul de titan).
In ce produse nu le vad rostul: produse pentru copii (cu exceptia celor pentru protectie solara), produse de ingrijire cosmetica leave-in: creme, lotiuni, tonice, demachiante, serumuri, parfumuri.
Produse in care le accept pentru ca se clatesc: geluri de dus, sapunuri ( dar nu in sampon sau balsam de par).
8. Propylene Glycol (PG)
Folosit ca ”skin conditioner”, este asociat cu iritatii si efecte alergice la unele persoane, dar in general, in concentratii sub 2% este un ingredient benign care poate oferi beneficii pielii. Multe surse pun in aceeasi oala propylene glycol-ul grad cosmetic si antigelul, ceea ce nu mi se pare corect. Evident, ingredientul cosmetic este in primul rand la cu totul alt grad de puritate, si mai ales, dozajul este foarte precis reglementat, astfel incat sa se retina efectul benefic fara a implica alte riscuri.
9. Isopropyl Alcohol
Solvent foarte larg folosit, intr-adevar, a fost asociat cu un oarecare grad iritativ, dar in special pentru cei care lucreaza direct cu aceasta substanta (occupational hazard), si nu pentru siguranta utilizatorului de produse cosmetice.
10. Uleiul mineral
Ce spunea articolul original: "Se foloseşte pe scară largă în loţiuni, creme şi produse de îngrijire pentru bebeluşi. Este un ulei incolor, inodor, care nu râncezeşte. Produs secundar din prelucrarea petrolului, acţionează ca şi cum ai împacheta pielea în folie de plastic. Acoperă porii, nu mai lasă pielea să respire şi nici să elimine toxinele, contribuind la apariţia bolilor şi a îmbătrânirii premature a pielii. Deşi îl cumperi ca să previi uscarea pielii, acest produs interferează tocmai cu abilitatea naturală a acesteia de a-şi menţine hidratarea, cerând o cantitate mai mare de ulei mineral pentru a acoperi senzaţia de uscăciune."
Personal, mie nu imi provoaca nici o reactie adversa. Nu il caut in mod deosebit in produse, pentru ca am tenul gras in zona T si nu vreau sa il simt mai incarcat decat e deja. Dar uneori l-am folosit in formulele mele. De ex. la un balsam protector la frecare (special pentru alergatori) pentru ca aveam nevoie de un ingredient care sa aiba moleculele suficient de mari sa creeze un film consistent de protectie la suprafata pielii si sa aiba acel efect slipery, de alunecare.
Acestea erau ingredientele de pe lista articolului de la care am pornit. Probabil ca sunt ingrediente periculoase pe care le putem intalni in cosmetice la care nici macar nu ne gandim. Altele sunt pe nedrept infierate, cum sunt parabenii. Ce sa-i faci, viata nu e intotdeauna dreapta si nici simpla. Cat traim invatam.
De cand am descoperit pasiunea pentru cosmeticele home-made citesc cu mare interes o multime de articole, pareri, bloguri, site-uri, etichete, studii... Intalnesc mereu pareri preconcepute, formate dupa ureche, si uneori chiar sfaturi periculoase, venite de la persoane care aparent stiu despre ce vorbesc.
Sper ca incet-incet sa devenim cu totii mai informati si mai obiectivi in ceea ce priveste cosmeticele in general, pentru ca ne poate salva de o groaza de frustrari, temeri, alegeri gresite si bani irositi.
In postul respectiv, am pornit de la un articol care nu mai exista, un TOP al primelor 10 ingrediente cosmetice care ar fi cele mai periculoase. Intre timp, consultand multe alte surse de informare pe tema ingredientelor cosmetice, mai ales unele cu baze stiintifice solide, nu ma mai sperie atat de usor astfel de top-uri care invadeaza din cand in cand internetul, dar vin si completez ce scriam atunci cu date actualizate dupa cea mai buna pricepere a mea la acest moment.
Deci de la asta am pornit:
unul sau mai multe din mai jos enumeratele:
1. Parfumul
În spatele ingredientului "parfum" se pot ascunde peste 200 de compuşi. Mulţi dintre ei vin la pachet cu efecte secundare dintre cele mai diverse, cum ar fi dureri de cap, ameţeală, alergii, mâncărime, tuse, iritaţii ale pielii sau pigmentări.
In varianta originala a articolului, se afla pe locul 3, dar in prezent, in ierarhia mea a trecut pe locul 1 - il consider ca avand cel mai mare potential alergen si iritant din industria cosmetica, si datorita faptului ca este poate cel mai abuzat ingredient (atat de producatori, cat si de consumatori.
Totul trebuie sa ne miroasa frumos, nu conteaza ce destinatie are produsul respectiv. Si nu numai parfumul sintetic, adica molecule aromatice izolate si combinate din nou intr-un laborator, de catre chimisti sadici cu scopul precis de exterminare a omenirii (sunt sarcastica desigur:-), ci tot ceea ce inseamna substanta aromatica, fie ca provine din uleiuri esentiale pure, fie ca e produs sintetic, trebuie folosit cu cea mai mare precautie. De fapt, nu ii vad sensul decat in formularea deodorantelor si parfumurilor. In rest, acest ingredient poate sa lipseasca din orice produs cosmetic fara sa ma deranjeze.
2. Sodium Lauryl Sulfate (SLS)/Sodium Laureth Sulfate (SLES)
Detergenti (surfactanti) utilizati extensiv în şampoane, geluri de duş, săpunuri şi chiar pastă de dinţi.
Acum 4 ani ii puneam pe locul 1, acum ii plasez pe 2, dar iarasi, alegerea este strict personala.
Articolul pe care il citam, si care acum, repet, nu mai exista, spunea asa: "Deşi multe din pericolele prezentate de aceşti doi compuşi sunt minimalizate de producătorii şi distribuitorii lor, există cel puţin un studiu în care aftele şi ulceraţiile bucale au apărut cu o frecvenţă mai ridicată la persoanele care s-au spălat pe dinţi cu pastă ce conţinea SLS/SLES, decât la persoanele care au folosit o pastă ce conţinea alt detergent, gen cocoamidopropyl betaine, sau una fără detergent. Un alt studiu leagă aceşti compuşi de favorizarea absorbţiei unei substanţe numită benzidină şi îi pune astfel în legătură cu creşterea riscului de cancer al vezicii urinare."
Ce e sigur, e ca pentru mine, SULFATII din produsele de igiena (sampoane, cleansere, geluri de dus) sunt un mare NU. Nu ii tolerez, ma mananca scalpul, pielea, fac matreata si chiar o eruptie de bubite - cred ca se numeste dermatita, idea de baza e ca nu imi priesc si ii evit. Asta nu inseamna ca alte persoane nu ii tolereaza foarte bine. Doar ca eu sunt nevoita sa aleg produsele de igiena care contin tenside mai bine acceptate de pielea mea.
3. Triclosan
Clasificat ca pesticid periculos atât pentru oameni cât şi pentru animale de EPA (US Environmental Protection Agency). Folosit ca agent antibacterian în cosmetice, în contact cu clorul din apa de la robinet poate forma cloroform. Triclosan-ul este in continuare sus pe lista celor mai nepopulare ingrediente si pe langa problemele de toxicitate pentru organismul uman, prezinta si suspiciuni de persistenta, bioacumulare si toxicitate pentru mediu.
4. Ftalaţii
Esteri ai acidului ftalic, e sigur ca sunt foarte raspinditi. Sunt folosiţi în majoritatea plasticurilor moi, transparente si cu rezistenta crescuta, în compuşii uleioşi ai parfumurilor, ca aditivi în fixative de păr, lubrifianţi, lacuri de unghii şi lacuri de lemn deopotrivă. Există unele studii care îi pun în legătură cu probleme ale aparatului reproducător pe linie masculină la copii ai căror mame au fost expuse excesiv la aceste chimicale. Suspiciunea e că efectele se arată în timp foarte îndelungat ceea ce face greu de stabilit o legătură directă asupra subiecţilor umani.
Problema e ca de obicei, in detalii - nu toti ftalatii sunt asociati cu acelasi grad de risc, de fapt unii nu prea sunt deloc, asa cum e polyethylene terephthalate, pe cand altii cum ar fi dibutyl phthalate au fost deja interzisi definitiv in produsele cosmetice in UE.
5. Imidazolidinyl Urea şi DMDM Hydantoin
Două substanţe care eliberează formaldehidă - utilizate practic pentru a înlocui formaldehida, aceasta fiind pe lista conservanţilor interzişi atât în Europa cât şi în Canada.
6. DEA (dietanolamina), MEA (monoetanolamina), TEA (trietanolamina)
Cel mai toxic din cele 3 e DEA, folosit ca umectant şi potenţator de spumă în produsele de curăţare pentru corp şi păr. Este clasificat de UE ca iritant al cailor respiratorii, nerecomandat a fi folosit in jurul mucoaselor (ochi, nas, gura). Poate interactiona cu compusi din recipientele de plastic, dând naştere unui carcinogen periculos "nitrosodiethanolamine" (NDEA).
7. Pigmenţii de culoare
Mi-am schimbat mult in ultimii ani parerea despre pigmentii minerali, oxizii de fier pe care ii gasim sub denumirile CL - urmate de un anumit numar. Problema cu ei este ca, iarasi, ii folosim cu prea mare lejeritate, doar pentru estetica, chiar si atunci cand functia produsului nu o impune.
Sincer, nu stiu daca exista cosmetice care folosesc pigmenti de dimensiuni nano, probabil ca da. Daca e posibil sa va asigurati ca in produsele voastre pigmentii folositi sunt non-nano, e bine. De exemplu, eu imi procur pigmentii de la Elemental (dupa cum bine stiti), care sunt non-nano.
In ce tipuri de produse se folosesc: tot ce inseamna machiaj, fond de ten, pudra, fard, ruj de buze, gloss de buze, creme BB si CC, creme cu protectie solara de provenienta minerala (pentru a acoperi urmele albe lasate de oxidul de zinc si dioxidul de titan).
In ce produse nu le vad rostul: produse pentru copii (cu exceptia celor pentru protectie solara), produse de ingrijire cosmetica leave-in: creme, lotiuni, tonice, demachiante, serumuri, parfumuri.
Produse in care le accept pentru ca se clatesc: geluri de dus, sapunuri ( dar nu in sampon sau balsam de par).
8. Propylene Glycol (PG)
Folosit ca ”skin conditioner”, este asociat cu iritatii si efecte alergice la unele persoane, dar in general, in concentratii sub 2% este un ingredient benign care poate oferi beneficii pielii. Multe surse pun in aceeasi oala propylene glycol-ul grad cosmetic si antigelul, ceea ce nu mi se pare corect. Evident, ingredientul cosmetic este in primul rand la cu totul alt grad de puritate, si mai ales, dozajul este foarte precis reglementat, astfel incat sa se retina efectul benefic fara a implica alte riscuri.
9. Isopropyl Alcohol
Solvent foarte larg folosit, intr-adevar, a fost asociat cu un oarecare grad iritativ, dar in special pentru cei care lucreaza direct cu aceasta substanta (occupational hazard), si nu pentru siguranta utilizatorului de produse cosmetice.
10. Uleiul mineral
Ce spunea articolul original: "Se foloseşte pe scară largă în loţiuni, creme şi produse de îngrijire pentru bebeluşi. Este un ulei incolor, inodor, care nu râncezeşte. Produs secundar din prelucrarea petrolului, acţionează ca şi cum ai împacheta pielea în folie de plastic. Acoperă porii, nu mai lasă pielea să respire şi nici să elimine toxinele, contribuind la apariţia bolilor şi a îmbătrânirii premature a pielii. Deşi îl cumperi ca să previi uscarea pielii, acest produs interferează tocmai cu abilitatea naturală a acesteia de a-şi menţine hidratarea, cerând o cantitate mai mare de ulei mineral pentru a acoperi senzaţia de uscăciune."
Personal, mie nu imi provoaca nici o reactie adversa. Nu il caut in mod deosebit in produse, pentru ca am tenul gras in zona T si nu vreau sa il simt mai incarcat decat e deja. Dar uneori l-am folosit in formulele mele. De ex. la un balsam protector la frecare (special pentru alergatori) pentru ca aveam nevoie de un ingredient care sa aiba moleculele suficient de mari sa creeze un film consistent de protectie la suprafata pielii si sa aiba acel efect slipery, de alunecare.
Acestea erau ingredientele de pe lista articolului de la care am pornit. Probabil ca sunt ingrediente periculoase pe care le putem intalni in cosmetice la care nici macar nu ne gandim. Altele sunt pe nedrept infierate, cum sunt parabenii. Ce sa-i faci, viata nu e intotdeauna dreapta si nici simpla. Cat traim invatam.
De cand am descoperit pasiunea pentru cosmeticele home-made citesc cu mare interes o multime de articole, pareri, bloguri, site-uri, etichete, studii... Intalnesc mereu pareri preconcepute, formate dupa ureche, si uneori chiar sfaturi periculoase, venite de la persoane care aparent stiu despre ce vorbesc.
Sper ca incet-incet sa devenim cu totii mai informati si mai obiectivi in ceea ce priveste cosmeticele in general, pentru ca ne poate salva de o groaza de frustrari, temeri, alegeri gresite si bani irositi.
Tuesday, December 22, 2015
soap leaves
[De Crăciunul acesta sărbătoresc în stil propriu, cu frunze de săpun care se potrivesc cu toamna care parcă nu mai vrea să plece. În acest proiect participă frumos două branduri românești pe care le îndrăgesc, Elemental și Klipa. Mă aștept ca o frunză să reziste la 3-4 spălări de mâini moderat de murdare, dar nu le-am testat încă. :)]
Sunday, October 18, 2015
Sage & Jasmin soap/ Săpun cu iasomie și salvie
To color the soap green I used wheat grass powder. This soap has a greater percentage of solid butters like coconut, cocoa and Shea. I like how it turned out, although it's not even close to Natalia's beauty :)
[În ultimul timp mi-a plăcut să fac săpunuri cât mai simple, cu puține culori, și fără zorzoane. Dar pe acesta mi-l doream de multă vreme. Este din nou o dedicație pentru o persoană specială, Natalia, pe care am mai pomenit-o în jurnalul meu săpunistic. De data aceasta, Natalia m-a inspirat cu acest săpun, și mi-a trimis si un borcan întreg de boboci de iasomie uscați ca să-mi pot face propriul proiect. Mulțumesc din suflet, Nat! :)
Pentru a colora partea verde a săpunului am folosit pudră de iarbă de grâu. Am folosit un procent mai mare de unturi solide decât de obicei, deoarece am vrut un săpun mai dur, care nu se moaie ușor în mediu umed. Îmi place cum a ieșit ca aspect, deși nu atât de mult ca originalul Nataliei :)]
sulphur soap/săpun cu sulf
[Săpunul cu sulf este recomandat ameliorării unor afecțiuni ale pielii cum ar fi acneea, dermatita seboreică, sau rosacea. La început avea un miros destul de greu de suportat, dar în timp s-a estompat destul de mult. Estimez că acum nu miroase mai tare ca un sapun din comerț. Secretul este și să nu exagerezi cu sulful. Eu am folosit o linguriță de sulf la 500 grame uleiuri. Sulful trebuie să fie pur, grad farmaceutic si daca se poate sub formă de praf, astfel încât să se disperseze foarte bine în pasta de săpun. Eu l-am adăugat la trace pentru că nu este solubil și nici nu se dispersează în apă, rămânând adunat sub formă de bulgări.]
Monday, May 11, 2015
Noutăți/New stuff
Hydrating and refreshing lotion for your feet (cremă emolientă și răcoritoare pentru tălpi). Observați ușoara nuanță albastră - o urmă de pigment mineral ultramarine (CI 77007), pentru că la picioare ne permitem un mic exces estetic. Cu uleiuri esentiale răcoritoare de mentă, lavandă și eucalipt, cu nelipsitele emoliente (unt de shea, lanolină) și hidratante (glicerină, uree) și un emulsifiant special pentru emulsii hidratante cu texturi foarte plăcute - sucrose stearate.
Cleanser cremos cu sodium coco sulfate, o tensidă solidă versatilă din care se pot face atât șampoane solide cât și șampoane gel sau cleansere. După o rețetă furnizată de Anca A. (Din păcate nu vă pot da link, pentru că Anca nu are momentan unul).
Tuesday, April 21, 2015
A most wonderful review from Natalia :)
"I haven’t made soaps for some weeks, but I have been enjoying ones of the most delicate soaps on blogosphere: Julicu soaps.
![IMG_1825[1]kopie (2)](https://mijnzeep.files.wordpress.com/2015/03/img_18251kopie-2.jpg)
When I discovered how beautiful the soap dishes, made by Iulia and her husband are, I immediately knew that I want to have at least one of them home too! I ordered some and Iulia sent me besides the dishes also 4 soaps and 1 lip balm. It took some time to get them but it was worth waiting."
This is how Natalia, owner of blog Naturelle and talented soapmaker starts her review on Julicu Soaps, after receiving a small package with soaps and soapdishes from me.
This is how Natalia, owner of blog Naturelle and talented soapmaker starts her review on Julicu Soaps, after receiving a small package with soaps and soapdishes from me.
What Natalia most delicately omits to mention is how she continuously helps her soapmaker friends with her advice, inspiration, priceless gifts (like alkanet root or other rare herbs that are essential for the amateur soapmaker) and thoughtful reviews. She is one of my dearest inspirations and a beautiful friend. Thank you so much, Natalia!
To read the rest of her article please go to: https://mijnzeep.wordpress.com/2015/04/03/julicu-soaps/
Sunday, April 19, 2015
Uleiurile esentiale si sapunul
Photo Credits: http://www.joanmorais.com/
Cei care deja am facut cateva transe de sapun acasa, stim ca uneori uleiurile esentiale (la fel ca si substantele colorate) ne pot juca feste, iar rezultatul final sa nu fie pe masura asteptarilor.
Parfumurile unor uleiuri esentiale (mai ales citricele) dispar cu totul in sapunul preparat prin metoda la rece, ca si cum nici nu le-am fi adaugat. Pe internet se gasesc tot felul de procedee menite sa prelungeasca durata parfumului acestor uleiuri in sapun (folosirea de fixatori precum patchouli, adaugarea unor cantitati mai mari - duble sau chiar triple din acel ulei esential, sau adaugarea uleiului esential in rebatch - o reprocesare la cald a sapunului).
Desi unele din ele functioneaza intr-o mica masura, rezultatele sunt totusi nemultumitoare. Probabil, ca si mine, v-ati intrebat de ce? Cum putem evita acest lucru? Si cum putem identifica acele uleiuri esentiale care isi vor pastra mirosul in produsul final, fara a face o transa mica de proba?
Iata cateva dintre raspunsurile la care am ajuns:
Parfumul unui ulei esential este dat de compusii chimici care intra in alcatuirea lui. De regula, un ulei esential este alcatuit din:
- Hidrocarburi terpenice (monoterpeni, sesquiterpeni)
- Compusi oxigenati ai hidrocarburilor terpenice (alcooli monoterpenici, alcooli sesquiterpenici, fenoli, aldehide, ketone, esteri, lactone, eteri, oxizi etc.)
De exemplu, alcoolii nu reactioneaza.
Uleiul esential de lavanda contine aproximativ 30 % linalool. Foarte probabil ca in produsul final, mirosul de linalool va persista si dupa saponificare.
Cum recunoastem un alcool? Un alcool are terminatia OL, dar lucrurile nu sunt atat de simple, pentru ca si unii fenoli au terminatia OL, asadar nu trebuie confundati. De fapt, fenolii sunt hidrocarburi aromatice care au atasata o grupare hidroxil (HO). Desi seamana cu alcoolii ei nu sunt alcooli, si dupa cum vom vedea, se comporta diferit de acestia in mediul alcalin.
Dar sunt alti compusi care reactioneaza cu solutia alcalina, cum ar fi esterii.
Acestia sunt ei insisi rezultatul reactiei dintre un acid si un alcool. In mediul alcalin, esterii se vor rupe. Acidul participa la reactia cu soda caustica si da nastere la o sare (care este de obicei inodora), iar alcoolul nu participa in reactie, pastrandu-si totodata si mirosul.
Cum recunoastem un ester? Un acid are terminatia in IC (acid acetic) iar un alcool are terminatia OL. Denumirea esterului va contine de fiecare data 2 termeni, derivati din compusii de reactie. Asadar, terminatiile se schimba dupa cum urmeaza: OL devine YL, iar IC devine ATE, un ester fiind usor de recunoscut dupa denumirea sa: linalyl acetate (lavanda contine aproximativ 33% linalyl acetate), benzyl benzoate (yasomie, ylang ylang), benzyl salicilate (iasomie), methyl salicilate (wintergreen), cinnamyle acetate (scortisoara).
Fenolii si acizii reactioneaza de asemenea cu solutia alcalina, producand saruri inodore. Uleiurile esentiale care contin fenoli si acizi in proportii mai mari is vor pastra mirosul in mai mica masura dupa reactia de saponificare. Eugenol, carvacrol, thymol, vanillin - sunt exemple de fenoli.
Ce se intampla insa cu citricele? Daca luam exemplul uleiului esential de portocala, o mare parte din mirosul acestuia este dat de limonene - o hidrocarbura terpenica. O caracteristica esentiala a hidrocarburilor terpenice este ca in contact cu aerul si umezeala sunt extrem de instabile. Prin oxidare, limonene se transforma in carveol, carvone si oxid de limonene. Deci nu neaparat reactia cu soda caustica determina disparitia mirosului, ci faptul ca sunt extrem de reactive in prezenta aerului, umezelii si temperaturii (si deci foarte volatile).
Daca nu stim compozitia chimica a uleiului, o metoda simpla de a testa persistenta mirosului in mediul alcalin este sa preparam o cantitate mica de solutie alcalina si sa picuram in ea cateva picaturi de ulei esential. Dupa ceva timp se poate mirosi solutia, pentru a vedea rezultatul.
Este foarte important ca orice ulei esential pe care il cumparam sa fie insotit si de o fisa tehnica care sa specifice originea uleiului, modul de obtinere, zona de cultivare, gravitatea specifica si compozitia chimica. Aceste informatii ne confirma autenticitatea produsului si ne ajuta sa il folosim in mod corespunzator.
Bibliografie:
roberttisserand.com/2011/06/essential-oils-in-soap-interview-with-kevin-dunn/
http://www.elemental.eu/ro/
http://www.essentialoils.co.za/components.htm
Wednesday, February 11, 2015
Wednesday, February 4, 2015
LAVORATOR - Săpun Brown Windsor
Mulțumim celor care ne sprijină constant pentru ca acest proiect să se realizeze: Cercul de Donatori Iași, CUIB, și asociația Mai Bine.
Tuesday, January 20, 2015
Thursday, December 11, 2014
black and red soap / săpun roșu și negru
[Se pare că deviza acestor sărbători e Keep It Simple & Silly. Săpun roșu și negru, cu scorțișoară, cuișoare, chimen și încă ceva (tot timpul mai există ceva:)... combinația de culori obținută cu pudră de roibă lăsată peste noapte la infuzat în apă și argilă neagră de la Marea Moartă - nu știu ce-o să mă fac când se termină această argilă minunată... Ștampila e de la o revistă despre prăjituri dar și săpunul e ca o prăjitură, nu?]
Saturday, December 6, 2014
Wednesday, November 5, 2014
savoniere și săpun/ soap dish and soap
Cold process and melt & pour soap go well together. My melt & pour transparent base is bought from Mayam and is produced with sorbitol and sorbitan oleate, both of vegetal origin and rated with zero risk grade on EWG's Skin Deep. I need to make this observation because while transparent soap base is usually produces with chemicals like propylene glycol, they are sometimes labeled as "natural soap". The soap is perfumed with litsea cubeba and cinnamon essential oils and colored with carrot juice.
The soap dishes are made by my husband. He recently bought a pyrogravure tool and he's very excited with it. I can't wait to see more of these from him.
[Săpunul la rece și cel melt&pour se potrivesc foarte bine împreună. Baza de săpun transparentă pe care am folosit-o este de la Mayam și este produsă cu sorbitol și sorbitan oleate, ambele de origine vegetală și evaluate cu grad de risc zero pe EWG Skin Deep. Trebuie să fac această observație pentru că sunt multe baze de săpun pe piață, și de asemenea tone de săpun transparent, colorat viu și frumos parfumat care este făcut cu multe chimicale, printre altele propilen glicol, SLS, sau tetrasodium EDTA. Săpunul meu este parfumat cu uleiuri esențiale de litsea cubeba și scorțișoară și colorat cu suc de morcovi.
Săpunierele sunt făcute de soțul meu. De curând și-a cumpărat un device de pirogravură cu care se pot face lucruri foarte drăguțe. Abia aștept să facă mai multe. :)]
Thursday, October 30, 2014
the famous aleppo soap/faimosul sapun de alep
The cold pressed laurel fruit oil is a dark green, thick oil, having a leafy-sweet natural perfume with smoky notes. From the first time I smelled it and rubbed it on my hands, I understood why it is one of the miracle oils of this Earth, with strong medicinal properties. I made a small batch of 30% laurel oil ”Aleppo” soap, not through the traditional method from Aleppo, but using the cold process method. The soap looks lovely, minty-green, and very fragrant from the laurel oil. Then I just had to make an all-purpose cream, using only aloe gel and laurel oil, with no other actives or perfume added. I just want to experience the power combination of two of my favourite plants.
[Uleiul de dafin presat la rece este de un verde închis, și o textură groasă, mai ales acum pe timp rece. Are un miros și dulce și proaspăt în același timp, cu note de fum. De prima dată când l-am mirosit și frecat în palme, am înțeles de ce este un ulei atât de prețios. Îmi amintește de multe uleiuri care au proprietăți medicinale de-a dreptul miraculoase: textura îmi amintește de uleiul de neem, culoarea de uleiul de avocado, iar notele de fum mă duc cu gândul la produsul distilat din gudron de mesteacăn și la uleiul esențial de vetiver. Așa că am purces și am făcut o primă tranșă de săpun de ”Alep” (cu ghilimele pentru că nu am folosit metoda tradițională ci metoda la rece) cu 30% ulei de dafin. Are o culoare verde-mentă și un miros destul de puternic (și plăcut) de la uleiul de dafin. Bineînțeles, nu m-am oprit la săpun și am făcut și o cremă pentru toate cele, doar cu ulei de dafin și gel de aloe vera, deoarece am vrut să testez combinația forte dintre două plante care îmi sunt foarte dragi.]
Subscribe to:
Posts (Atom)